Principiile şi modul de organizare ale sistemului judiciar român sunt consacrate în Constituţia României şi Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară republicată.
      Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

      INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI - Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţi de apel, tribunale, tribunale specializate, instanţe militare şi judecătorii.

      Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este singura instanţă supremă care funcţionează în România, cu sediul în Bucureşti, cu următoarea organizare:
      – 4 secţii: secţia civilă şi de proprietate intelectuală, secţia penală, secţia comercială, secţia de contencios administrativ şi fiscal;
      – Completul de 9 judecători;
      – Secţiile Unite.
      Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de către preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.

      Curţile de apel sunt instanţe de judecată în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate.
      În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi  în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.

      Tribunalele sunt organizate la nivelul fiecărui judeţ (mai puţin judeţul Ilfov) şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
      În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ şi din municipiul Bucureşti.
      În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
      În domeniile menţionate se pot înfiinţa tribunale specializate, la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti.
      În prezent funcţionează 4 tribunale specializate, respectiv: Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, Tribunalul Comercial Cluj, Tribunalul Comercial Mureş şi Tribunalul Comercial Argeş.

      Judecătoriile sunt instanţe organizate în fiecare judeţ şi în sectoarele municipiului Bucureşti.
      În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate. La nivelul acestor instanţe, legea prevede organizarea secţiilor sau a completelor specializate pentru minori şi familie.

      Conducerea fiecărei instanţe judecătoreşti este asigurată de un preşedinte care exercită atribuţii manageriale.
      Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.      
      În cadrul instanţelor funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere.
      Cu excepţia judecătoriilor şi a tribunalelor specializate, celelalte instanţe judecătoreşti au personalitate juridică.

      Instanţele militare sunt: Curtea Militară de Apel Bucureşti, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi tribunalele militare. Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
      Tribunalele militare funcţionează în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, iar Tribunalul Militar Teritorial şi Curtea Militară de Apel, în municipiul Bucureşti.

      PARCHETELE DE PE LÂNGĂ INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI - Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie, judecătorie şi instanţele militare funcţionează un parchet. Sediul parchetelor este în localităţile în care se află instanţele judecătoreşti pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie teritorială.

      Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea tuturor parchetelor şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct şi trei consilieri.
      În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale ale Ministerului Public.
      Structura organizatorică cuprinde: secţii, servicii, birouri, conduse de procurori şefi, inclusiv pentru combaterea infracţiunilor săvârşite de militari.
      În cadrul acestei instituţii funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Atribuţiile, structura şi funcţionarea  sunt reglementate în Legea nr.508/2004 modificată şi completată.
      În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează ca structură autonomă, cu personalitate juridică, Departamentul Naţional Anticorupţie, care este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice.
      Departamentul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror şef, ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi şi 2 consilieri, fiind coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
      Departamentul Naţional Anticorupţie are o structură centrală, în cadrul căreia funcţionează şi o secţie de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari şi o structură teritorială, compusă din 15 servicii şi 3 birouri teritoriale.
      Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Departamentului Naţional Anticorupţie sunt stabilite în O.U.G.nr.43/2002 modificată şi completată.

      Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică şi au în structură secţii în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri.
      Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură şi câte o secţie pentru minori şi familie. În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii maritime şi fluviale.
      Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, iar parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
      Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor sunt conduse de procurori şefi.
      În cadrul fiecărui parchet funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.