ORGANIZAREA
INSTANŢELOR ŞI PARCHETELOR
- GHID -

    Consiliului Superior al Magistraturii, pe pagina de Internet a postat la adresa: http://www.csm1909.ro (doc. Informare publică), un  set de materiale  prezentate într-o manieră didactică şi foarte sugestivă cu subiecte de interes general, legate de organizarea, procedurile şi limbajul juridic (dicţionar de specialitate).
                                                                 *
    De mii de ani, justiţia a devenit alternativa instituţionalizată a rezolvării conflictelor ce   pot apare între oameni.
                                                                  *

    În esenţă, mecanismul justiţiei este acelaşi, chiar dacă în timp, istoria ei a cunoscut     numeroase modificări.
    Dreptul definit ca un „ansamblu de reguli de comportare în relaţiile sociale” şi     Justiţia care este totalitatea organelor de jurisdicţie dintr-un stat; ansamblul     legilor şi al instanţelor judecătoreşti; sistemul de funcţionare a acestor instanţe    cât şi una dintre formele fundamentale ale activităţii statului, care constă în        judecarea pricinilor civile sau penale şi în aplicarea pedepselor prevăzute de      lege (sursa - DEX online) sunt noţiuni inseparabile.
    Detalii referitoare la aceste teme se găsesc în prezentarea „Dreptul pe înţelesul tuturor” (http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/08_08_2008__16614_ro.pdf).
    La nevoie se poate consulta şi „Glosarul de termeni juridici”
(http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/08_08_2008__16613_ro.pdf).

                                                                   *
    În România, începând cu anul 1990, statul este organizat şi funcţionează pe principiul celor 3 puteri, respectiv autorităţi: legislativă, executivă şi judecătorească.
    Articolul 126 din Constituţie, prevede că Justiţia se realizează prin Înalta Curte de   Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

  Sistemul judecătoresc cuprinde următoarele categorii de instanţe:
    1. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – instanţa supremă cu competenţă materială şi teritorială generală.
    2. Curţile de Apel (16 din care una militară) cuprind în raza lor teritorială 2 sau mai   multe judeţe;
    3. Tribunalele (41 la număr) cîte unul pentru fiecare judeţ (cu excepţia jud. Ilfov - în   curs de constituire); la care se adaugă 4 tribunale specializate, respectiv Tribunalul       pentru Minori şi Familie Braşov, Tribunalul Comercial Cluj, Tribunalul Comercial         Mureş şi Tribunalul Comercial Argeş.
    4. Judecătoriile (178), două sau mai multe în fiecare judeţ.

    Parchetele de pe lângă instanţe:
    Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie, judecătorie şi instanţele militare funcţionează un parchet. Sediul parchetelor este în localităţile în care se află instanţele judecătoreşti pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie teritorială.
    Parchetele militare sunt constituite pe aceleaşi principii, pe lângă instanţele militare mai sus prezentate.
    Pentru detalii se pot accesa următoarele prezentări:

„Despre competenţa instanţelor” (http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/08_08_2008__16616_ro.pdf),

„Circuitul cererii de chemare în judecată”
(http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/08_08_2008__16617_ro.pdf),

„Reguli de conduită în instanţă”
(http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/08_08_2008__16615_ro.pdf).

Despre magistraţi: justiţia nu poate funcţiona decât prin activitatea magistraţilor (judecători şi procurori).
Activitatea acestora este supusă ca în orice alt domeniu unui control al modului de exercitare. Astfel, cei ce se consideră nedreptăţiţi în demersul lor au două posibilităţi legale de a-şi revendica cererile:

    1. În ce priveşte soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti   singura   modalitate de a le contesta sunt căile legale de atac prevăzute de   lege.
    De asemenea, măsurile şi soluţiile adoptate de către procuror (neînceperea urmăririi penale, clasare, scoatere de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale) sunt supuse controlului instanţei competente să judece cauza în fond, ca urmare a instituirii principiului independenţei procurorului în măsurile dispuse şi soluţiile   adoptate (Legea nr. 304/2004, republicată).
    Nici o altă formă de exprimare a nemulţumirii (petiţii adresate   organismelor   de stat, precum Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul,   ministerele, Avocatul   Poporului, etc.), audienţele solicitate la conducătorii   acestor instituţii ori   iniţiativele de genul "greva foamei" a "marşurilor de   protest" sau a altor   acţiuni individuale sau colective nu pot avea ca efect   schimbarea unei   soluţii pronunţate de instanţă.

    2. Constituie abateri disciplinare, printre altele:
   - activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor;
   - încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii;
   - săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.
   ‑ intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării       intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în       limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;
   ‑ nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale                   privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;
   ‑ refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele           depuse de părţile din proces;
   ‑ exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă dacă fapta nu constituie          infracţiune;
   ‑ efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile;
   ‑ atitudinea nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi,               avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili.
   În acest caz sunt două modalităţi de a încunoştiinţa pe cei în drept să  analizeze cele solicitate şi dacă se consideră întemeiate sesizările să dispună măsurilecorespunzătoare faţă de cei care au greşit:
         a) sesizarea Inspecţiei Judiciare, organism care funcţionează în cadrul             Consiliului Superior al Magistraturii - vezi Ghid de orientare pentru persoanele interesate să sesizeze Inspecţia Judiciară (Ghid I):
            (http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/05_06_2006__4579_ro.doc)

         b) sesizarea Comisiilor de Disciplină, care funcţionează, în cadrul                    Consiliului Superior al Magistraturii - vezi Ghid de orientare pentru persoanele  interesate să sesizeze Comisiile de Disciplină (Ghid II):
             (http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/05_06_2006__4578_ro.doc)

    Pe orice alte probleme, fiecare cetăţean poate să formuleze petiţii   (Legea   nr. 233/2002 privind reglementarea activităţii  de soluţionare a petiţiilor  (publ. în Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002); Ordonanţa nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor (publicată în Monitorul Oficial nr. 84 din 1 februarie 2002) şi să obţină informaţii de interes public de la autorităţile publice - Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public (publicată în Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001).

    Presa are dreptul de a solicita acreditări pe lângă instituţiile publice, în condiţiile   stabilite de lege şi să beneficieze de informaţii sau date care au caracter public.                       Recomndăm pentru informaţii suplimentare paginile de site:
    Ghiduri de orientare pentru jurnalişti la adresa:
              http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/08_08_2008__16612_ro.pdf

                                                            *
    Instituţii implicate în activităţile pe care le presupune justiţia:

Consiliul Superior al Magistraturii
http://www.csm1909.ro şi
http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/26_10_2007__12372_ro.ppt

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), este garantul independenţei justiţiei           (art.133 din Constituţie).
    CSM asigură funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi   respectarea legii în ce     privesc cariera magistraţilor; apără magistraţii împotriva oricărui act de natură să  aducă atingere independenţei sau imparţialităţii lor; protejează  reputaţia  profesională a magistraţilor.
    Consiliul este instituţia competentă în ceea ce priveşte: recrutarea, promovarea,         numirea în funcţii de conducere, coordonarea pregătirii profesionale, sancţionarea       disciplinară, eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor
    Consiliul are o influenţă decisivă şi asupra formării iniţiale şi continue a magistraţilor prin coordonarea activităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale   de Grefieri.

Ministerul Public
(http://www.mpublic.ro)

    În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi   apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
    Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în  condiţiile legii.
    Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează       activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii
                                                                                   (art. 131 din Constituţie).

Ministerul Justiţiei
(http://www.just.ro)

    Ministerul Justiţiei este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu     personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care asigură elaborarea,  coordonarea     narea  şi aplicarea strategiei şi a programului de guvernare în vederea bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public şi veghează la stricta aplicare a legii, în conformitate cu principiile democratice ale statului de drept.
    Cu privire la activitatea instanţelor de judecată:
  - pune la dispoziţia instanţelor judecătoreşti, a aparatului propriu şi a unităţilor subordonate ministerului fondurile necesare în vederea desfăşurării activităţii;
   - coordonează şi îndrumă activitatea economică, de investiţii şi administrativă a instanţelor judecătoreşti;
   - asigură tipărirea şi difuzarea timbrului judiciar, potrivit prevederilor legale.
  (HG nr. 83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei)
    Cu privire la activitatea procurorilor - Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului   justiţiei.

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
( http://www.mira.gov.ro/index02.htm)

Inspectoratul General al Poliţiei Române
(http://www.politiaromana.ro)

Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti
(http://www.executori.ro)

Uniunea Naţională a Barourilor de Avocaţi
(http://www.unbr.ro)

Uniunea Naţională a Notarilor Publici
(http://www.uniuneanotarilor.ro)

      Alte instituţii sau specialişti:
            - Institutul Naţional de Expertiză Criminalistică -
            - Institutul de Medicină Legală (http://www.legmed.ro)
            - Experţi judiciari, Experţi judecătoreşti, Experţi criminalişti, Traducători
(http://www.just.ro)

Mai mult... more...